Definita cuvantului disjuncție
DISJÚNCȚIE s.f. (Rar) Despărțire, separare; diastază (2) [în DN]. ♦ Asindet. ♦ (Log.) Relație logică între două enunțuri; conectiv. [Gen. -iei, var. disjuncțiune s.f. / < lat. disiunctio, cf. fr. disjonction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disjuncție
POSTCALCULÁȚIE s. f. calculare a prețului de cost efectiv după terminarea fabricării produsului; postcalcul. (< fr. postcalculation) Vezi definitia »
PURIFICÁȚIE s.f. Purificare. [Gen. -iei, var. purificațiune s.f. / < fr. purification]. Vezi definitia »
CORTIZONURÍE s. f. prezența cortizonului în urină. (< fr. cortisonurie) Vezi definitia »
IODURÍE s. f. prezență a iodului în urină. (< fr. iodure) Vezi definitia »
CAPITÁLIE s.f. v. capitală. Vezi definitia »