Definita cuvantului disociere
DISOCIÉRE s.f. Acțiunea de a disocia și rezultatul ei; disociație. ♦ Proces de separare a atomilor sau a grupurilor de atomi din moleculă. ♦ (Fiziol.) Rupere a unității și echilibrului dintre al doilea și primul sistem de semnalizare, pe de o parte, și primul sistem și activitatea centrilor subcorticali, pe de alta. [Pron. -ci-e-. / < disocia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disociere
DEPRECIÉRE s.f. Faptul de a (se) deprecia; devalorizare. [Pron. -ci-e-. / < deprecia]. Vezi definitia »
ÎMBUȘONÁRE, îmbușonări, s. f. (Rar) Acțiunea de a îmbușona și rezultatul ei. – V. îmbușona. Vezi definitia »
AMELIORÁRE s.f. Acțiunea de a ameliora; ameliorație. ♦ Ramură a geneticii care se ocupă cu crearea unor noi soiuri de plante sau de animale și cu îmbunătățirea soiurilor existente. [< ameliora]. Vezi definitia »
PRELUÁRE s. f. Acțiunea de a prelua și rezultatul ei. [Pr.: -lu-a-] – V. prelua. Vezi definitia »
ÎNNOBILÁRE s.f. Acțiunea de a înnobila și rezultatul ei. [< înnobila]. Vezi definitia »