PENTOZURÍE, pentozurii, s. f. (Med.) Prezență a pentozelor în urină; cantitate de pentoxă prezentă în urină. – Din fr. pentosurie. Vezi definitia »

TAUTOLOGÍE s.f. 1. Repetare inutilă cu alți termeni a aceleiași idei; pleonasm. 2. (Log.) Judecată în care subiectul și predicatul sunt aceeași noțiune, exprimată sau nu prin același cuvânt. ♦ (În logica simbolică) Expresie care în cadrul unui sistem formal este adevărată în orice interpretare. [Gen. -iei. / < fr. tautologie, cf. gr. tauto – același, logos – cuvânt]. Vezi definitia »

ALVEOLOCLAZÍE s. f. proces de distrugere progresivă a sistemului osos alveolar prin resorbția țesutului osos. (< engl. alveoloclasia) Vezi definitia »

LUSTRÁȚIE, lustráții, s.f. 1. (Ant.) Ceremonie de purificare a unei persoane, a unui câmp etc. 2. (Rel.) Rit de purificare. (din fr. lustration, lat. lustratio) Vezi definitia »

SINONIMÍE s.f. Însușirea de a fi sinonim; posibilitatea înlocuirii unui cuvânt cu sinonimul său. [Gen. -iei. / cf. fr. synonymie]. Vezi definitia »