PREZERVATÍV, -Ă adj. Care prezervă; apărător, preventiv. // s.n. Remediu folosit pentru prevenirea unui rău, a unei boli. ♦ Mic tub elastic închis la un capăt, folosit de bărbați ca anticoncepțional sau pentru prevenirea unei îmbolnăviri prin contact sexual. [< fr. préservatif]. Vezi definitia »

INTEROGATÍV, -Ă adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. ◊ Propoziție interogativă (și s.f.) = propoziție prin care se formulează direct sau se reproduce o întrebare. [Cf. lat. interrogativus, fr. interrogatif]. Vezi definitia »

APERITÍV, aperitive, s. n. 1. Gustare care se ia înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare) 2. Băutură alcoolică consumată înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare). – Din fr. apéritif, lat. aperitivus. Vezi definitia »

CONFEDERATÍV, -Ă adj. care aparține unei confederații. (< fr. confédératif) Vezi definitia »

TIREOPRÍV s.n. (Med.) Sindrom asemănător hipertiroidismului, care apare în urma ablațiunii glandei tiroide. [< fr. thyréoprive]. Vezi definitia »