CONSULTATÍV, -Ă adj. (Despre un organ numit sau ales) Chemat să-și dea avizul numai la anumite chestiuni. ◊ Vot consultativ = vot care nu are putere deliberativă într-o adunare, într-o discuție etc. [Cf. fr. consultatif, it. consultativo]. Vezi definitia »

INTERLOCUTÍV, -Ă adj. interlocutoriu. (< fr. interlocutif) Vezi definitia »

FOTOCONDUCTÍV adj.n. (Fiz.) Efect fotoconductiv = fotoconductibilitate. [< fr. photoconductif]. Vezi definitia »

PROACTÍV, -Ă, proactívi, -e, adj. (Psih.) Care are efect asupra unui alt lucru. ♦ (Despre inhibiție) Care duce la uitare, care este exercitată cu cunoștințele actuale asupra celor ce urmează să fie recepționate. (cf. fr. proactif) Vezi definitia »

COMPENSATÍV, -Ă, compensativi, -e, adj. Care stabilește o compensație, care compensează. – Din fr. compensativ. Vezi definitia »