ADIABATÍSM s.n. (Fiz.) Stare a unui sistem adiabatic. [Cf. fr. adiabatisme]. Vezi definitia »

PELAGIANÍSM s. n. doctrină eretică creștină care nega urmările păcatului originar, susținând că oamenii pot săvârși binele și fără grația divină. (< fr. pélagianisme) Vezi definitia »

MISTICÍSM s. n. concepție ideologico-idealistă asupra lumii, la baza căreia stă credința în existența unor forțe supranaturale cu care omul ar putea comunica prin revelație, intuiție, extaz; mistică. (< fr. mysticisme) Vezi definitia »

RUTILÍSM s.n. Colorație congenitală roșcată a părului. [< fr. rutilisme, cf. lat. rutilus – roșiatic]. Vezi definitia »

AMORALÍSM s. n. Concepție care preconizează o atitudine indiferentă față de morală. – Fr. amoralism. Vezi definitia »