con&3XE8; Vezi definitia »

AFÓN, -Ă adj. 1. Care și-a pierdut vocea. ♦ Care cântă fals, care n-are voce sau simț muzical. 2. Consoană afonă = Consoană care se articulează fără vibrarea coardelor vocale; consoană surdă. [< fr. aphone, cf. gr. aphonos < a – fără, phone – voce]. Vezi definitia »

OMOFÓN, -Ă adj. (Despre cuvinte, silabe etc.) Care sună la fel (cu toate că ortografia diferă). [Var. homofon, -ă adj. / < fr. homophone]. Vezi definitia »

BINGHAMPTON [biŋəmtən], oraș în NE S.U.A. (New York), pe rîul Susquehanna, la S de Syracuse; 264 mii loc. (1984, cu suburbiile). Ind. constr. de mașini (avioane, aparate foto, vase fluviale), chimică (filme), încălț și alim. Universitate. Vezi definitia »

COMILITÓN s. m. tovarăș de luptă, de idei; camarad de arme, de studii. (< it. commilitone) Vezi definitia »