IZOANTIGÉN s. n. antigen prezent numai la anumiți indivizi ai unei specii, capabili de a determina formarea de izoanticorpi la indivizii aceleiași specii. (< izo- + antigen) Vezi definitia »

PROTOBITÚMEN s.n. Bitumen în stare de formare, reprezentând prima fază de transformare a materiei organice în petrol. [< germ. Protobitumen]. Vezi definitia »

SPASMOGÉN, -Ă adj. care provoacă spasme. (< fr. spasmogène) Vezi definitia »

ABDOMÉN, abdomene, s. n. 1. Parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele; pântece, burtă, foale. 2. (Biol.) Partea posterioară a corpului la artropode. – Din fr., lat. abdomen. Vezi definitia »

TUSIGÉN, -Ă adj. care produce tuse. (< fr. tussigène) Vezi definitia »