Definita cuvantului ecou
ECÓU s.n. 1. Reflectare a unui sunet pe o suprafață discontinuă; repetarea unui sunet prin reflectarea lui de un corp; sunetele astfel repetate. 2. (Fig.) Răsunet produs de un eveniment etc. 3. (Fig.) Persoană care repetă mereu ceea ce zice altcineva. [Pl. -uri, var. echo și eho s.n. / < lat. echo, gr. echo – sunet, cf. Echo – nimfă pedepsită de Hera să repete mereu ultima silabă a cuvintelor auzite].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ecou
HUBLÓU s.n. Mică deschizătură circulară în peretele unei (aero)nave pentru aerisire și iluminat. [Var. iublou s.n. / < fr. hublot]. Vezi definitia »
CARGÓU, cargouri, s. n. Cargobot. – Din fr. cargo. Vezi definitia »
SACÓU s.n. Veston, haină bărbătească. [< germ. Sakko]. Vezi definitia »
JABÓU s.n. Volan de dantelă (mai ales) la îmbrăcămintea femeiască, care atârnă pe piept ca o cravată. [< fr. jabot]. Vezi definitia »
TRUSÓU, trusouri, s. n. Rufărie de corp, de pat, de masă etc. confecționată pentru o fată (în vederea căsătoriei); rufăria unui nou-născut. – Din fr. trousseau. Vezi definitia »