PĂSTRÁRE s. f. Acțiunea de a păstra și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. La (sau în) (bună) păstrare = a) la loc sigur; b) (fam.) închis; la închisoare. – V. păstra. Vezi definitia »

ABSTRACTIZÁRE, abstractizări, s. f. Operație a gândirii prin care se separă ceea ce nu este separat sau separabil în realitate, de considerare a unui lucru independent de legăturile lui, a unei substanțe independent de atributele ei sau invers; abstracție. ♦ Trecere de la concret la abstract. – V. abstractiza. Vezi definitia »

CONCLUZIONÁRE, concluzionări, s. f. Faptul de a concluziona – V. concluziona. Vezi definitia »

UNIVERSALIZÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a universaliza și rezultatul ei. [< universaliza]. Vezi definitia »

RĂTĂCÍRE, rătăciri, s. f. Faptul de a (se) rătăci. ♦ Fig. Întunecare a minții, pierdere a facultăților mintale; nebunie. ♦ Fig. Greșeală, eroare. – V. rătăci. Vezi definitia »