CLOCOTITÓR, -OÁRE, clocotitori, -oare, adj. 1. (Despre lichide sau materii lichefiate) Care clocotește; fierbinte. ♦ (Despre mase de apă) Agitat și zgomotos. 2. Fig. (Despre sentimente, pasiuni, gânduri) Aprins, gata să se dezlănțuie. 3. Fig. Răsunător, zgomotos. – Clocoti + suf. -tor. Vezi definitia »

ÎNVOITÓR, -OÁRE, învoitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Țăran muncitor care a încheiat o învoială agricolă. – Din învoi + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

VERSÓR, versori, s. m. (Mat., Fiz.) Vector care are modulul egal cu unitatea. – Din fr. verseur. Vezi definitia »

ACHIZITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă de achiziționarea de produse și de materiale. (< germ. Akquisitor) Vezi definitia »

APRESÓR s. m. organ de fixare sau absorbție al unor plante. (< engl. apressor) Vezi definitia »