áustru s. m. – Vînt care bate din sud. Mr. austru. Lat. auster (Pușcariu 174; Candrea-Dens., 113; REW 807; DAR); cf. it. ostro, v. fr. ostre. Este cuvînt pe care limba literară pare că l-a uitat, dar supraviețuiește în vorbirea populară. Pascu, Beiträge, 8, îl derivă din it. austro. – Der. austral, adj., din fr. Vezi definitia »

ESTEZIOMÉTRU s.n. Instrument, asemănător unui compas, cu care se măsoară sensibilitatea tactilă. [< fr. esthésiomètre, cf. gr. aisthesis – simțire, metron – măsură]. Vezi definitia »

DINAMOMÉTRU s. n. instrument folosit în dinamometrie. (< fr. dynamomètre) Vezi definitia »

VOLUMÉTRU, volumetre, s. n. Instrument electric pentru controlul nivelului semnalului audio într-o cale de transmisie. – Din fr. volumètre. Vezi definitia »

MICROVOLTMÉTRU s.n. Voltmetru care măsoară tensiuni electrice foarte mici, de ordinul microvolților. [< fr. microvoltmètre]. Vezi definitia »