PRECÍNCȚIE s.f. Fiecare dintre scările unui amfiteatru roman. [Gen. -iei. / < lat. praecinctio, fr. précinction]. Vezi definitia »

pururelnicíe s.f. (înv.) veșnicie, eternitate. Vezi definitia »

ARHIERÍE, arhierii, s. f. 1. Rangul de arhiereu. 2. Eparhie condusă de un arhiereu. 3. Reședință a unui arhiereu. [Pr.: -hi-e-] – Ngr. arhieria. Vezi definitia »

CINOPEDÍE s. f. creșterea câinilor de vânătoare. (< fr. cynopédie) Vezi definitia »

năvîrlíe (-íi), s. f. – (Munt.) Nebunie, sminteală, capriciu, glumă. Bg. vărlŭ „turbat”, vărluvam „a turba”, cf. ngr. βούρλια „glumă”; nă- poate fi sl., cf. rut. naverle „pe dos”, sb. navrlje „răsucit” (Tiktin), sau expresiv, ca în nătă- sau năvleg. – Der. năvîrlios, adj. (capricios). Vezi definitia »