DRÓPICĂ s. f. (Med.; pop.) Hidropizie. – Din ngr. drópikas (= idrópikus). Vezi definitia »

MAȘÍNĂ s. f. 1. sistem tehnic format din organe și mecanisme cu anumite mișcări, care transformă o formă de energie în alta. 2. sistem de mecanisme destinat determinării unor mărimi fizice. ◊ (p. restr.) dispozitiv, aparat, instrument. 3. automobil. ◊ locomotivă. ◊ batoză. (< fr. machine, germ. Maschine) Vezi definitia »

BÓȘTIURĂ, boștiuri, s. f. (Reg.) Scorbură; văgăună în coasta unui deal; gaură. – Comp. tc. boș dyr „este gol, sec”. Vezi definitia »

BIPRÍSMĂ s. f. aparat pentru producerea interferențelor luminoase. (< fr. biprisme) Vezi definitia »

gospódă, s.f. (reg.) zgomot, larmă. Vezi definitia »