Definita cuvantului efet
EFÉT s.m. (De obicei la pl.) Judecător care făcea parte dintr-un tribunal penal instituit de Dracon la Atena. [< fr. éphète, gr. ephetes].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu efet
FĂGÉT, făgete, s. n. Pădure de fag. – Fag + suf. -et. Vezi definitia »
ȚOLÉT, țoleturi, s. n. (Rar; colectiv) Mulțime de haine, de țoale. – Țoală + suf. -et. Vezi definitia »
cléștet s.n. (înv.) încleștare. Vezi definitia »
CLĂBUCÉT s. n. Căciulă. (formă diminutivală din clăbăț; comun în toponime) Vezi definitia »
STREET [pron. STRIT] s. n. stradă. (< engl. street) Vezi definitia »