TETRAFONÍE s. f. cvadrifonie. (< fr. tétraphonie) Vezi definitia »

SATURÁȚIE s.f. Stare a unui sistem fizic sau chimic pentru care anumite mărimi au atins valoarea maximă; (spec.) stare a unei soluții care conține cea mai mare cantitate posibilă dintr-un corp dizolvat în ea. ♦ Stare a unui compus care nu mai conține valențe libere. ♦ (Fig.) Îmbuibare, dezgust, plictiseală. [Gen. -iei, var. saturațiune s.f. / cf. fr. saturation, lat. saturatio]. Vezi definitia »

ȚUICĂRÍE, țuicării, s. f. Loc (improvizat) unde se servește țuică. – Țuică + suf. -ărie. Vezi definitia »

AEROPIEZOTERAPÍE s. f. metodă terapeutică bazată pe întrebuințarea aerului comprimat sau rarefiat. (< fr. aéropiésothérapie) Vezi definitia »

CATAFAZÍE s. f. tulburare a vorbirii, repetarea mecanică a acelorași fraze sau cuvinte. (< fr. cataphasie) Vezi definitia »