CÚRSĂ², curse, s. f. 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins; capcană. 2. Fig. Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a-l demasca sau pentru a-i face rău; uneltire, manevră. ◊ Expr. A întinde (sau a pune) cuiva o cursă (sau cursa) = a căuta să ademenească pe cineva pentru a-l prinde sau pentru a-l da de gol. A atrage (pe cineva) în cursă = a momi, a ademeni, a ispiti. A cădea (sau a se prinde) în cursă = a intra într-o mare încurcătură. – Cf. alb. kurthë. Vezi definitia »

BABÚȘCĂ, babuște, s. f. (Iht.; reg.) Ocheană – Bg. babuška. Vezi definitia »

FRIZÚRĂ, frizuri, s. f. Freză². – Din fr. frisure. Vezi definitia »

SUPRASÁRCINĂ s. f. sarcină care se adaugă la sarcina nominală sau normală a unui sistem tehnic și care periclitează siguranța în funcționare a acestuia. ◊ greutate suplimentară a unei construcții etc. la suprafața solului. (după fr. surcharge) Vezi definitia »

lérfă s.f. (reg.) femeie stricată. Vezi definitia »