NOTÁȚIE, notații, s. f. 1. Însemnare, consemnare; text scris care conține scurte însemnări, observații. 2. Reprezentare prin semne convenționale, simboluri etc.; p. ext. semn grafic, simbol etc. prin care se reprezintă ceva. ♦ Spec. Sistem de reprezentare grafică a sunetelor muzicale și a diferitelor raporturi dintre ele. 3. Calificare, apreciere a cunoștințelor cuiva cu ajutorul notelor sau al calificativelor. [Var.: notațiúne s. f.] – Din fr. notation, lat. notatio, -onis. Vezi definitia »

cimótie (-íi), s. f. – 1. Ramură, creangă. – 2. Rudă, neam. – Var. cemetie. Mag. csimota, csemete (Cihac, III, 490). Vezi definitia »

vâlhovníe s.f. (înv.) magie. Vezi definitia »

DESPĂRȚÉNIE, despărțenii, s. f. (Înv.) Despărțire (2), divorț. – Despărți + suf. -enie. Vezi definitia »

SIMPTOMATOLOGÍE s. f. 1. totalitatea simptomelor unei boli. 2. semiologie (1). (< fr. symptomatologie) Vezi definitia »