ELF s. m. (mit. scand.) divinitate a vântului, a apei și a focului. (< fr. elfe, elf, germ. Elf) Vezi definitia »

SINADÉLF s. m. monstru dublu, caracterizat printr-un singur cap și trunchi, cu opt membre. (< fr. synadelphe) Vezi definitia »

MINIGÓLF s.n. Jocul de golf adaptat la un teren de dimensiuni reduse. [< engl., fr. minigolf]. Vezi definitia »

ȘELF, șelfuri, s. n. Regiune a fundului bazinelor oceanice, cuprinsă între linia de țărm și povârnișul continental, reprezentând zona marginală submersă a continentelor. – Din germ. Schelf. Vezi definitia »

BEOWULF [béiəulf], poem anonim anglo-saxon, adaptarea cu caracter național a unei legende daneze. Împletind elementele păgîne cu cele creștine, istoria cu supranaturalul, impregnată de un suflu eroic, B. este considerată epopeea națională a poporului englez. Totodată, este cel mai vechi monument literar al popoarelor germanice (675-725). Vezi definitia »