LÓCO² adv. (Privitor la destinația unei scrisori, a unui colet etc.) În aceeași localitate în care se află și expeditorul. ♦ (În legătură cu achiziția unor mărfuri, precedând un substantiv, ca determinare locală) La locul de producție sau la un punct fix de transport; în, la. – Cuv. lat. Vezi definitia »

CALICÓ s. n. Pânză care imită pielea, folosită în legătoria de cărți. – Din engl. calico, fr. calicot. Vezi definitia »

LOCO¹- elem. „loc”, „locomotivă”. (< fr. loco-, cf. lat. locus) Vezi definitia »

PICO- elem. „de un bilion de ori mai mic (1⁰-1²)”. (< fr., germ. pico-, cf. it. piccolo, mic) Vezi definitia »

VARICO- elem. „varice”. (< fr. varico-, cf. lat. varix, -icis) Vezi definitia »