Definita cuvantului eminență
EMINÉNȚĂ s.f. 1. Titlu care se dă cardinalilor catolici. 2. (Franțuzism) Proeminență, ieșitură. [Cf. fr. éminence, it. eminenza, lat. eminentia – înălțime].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu eminență
COMBÁINĂ s. f. v. combină. Vezi definitia »
glástră (glástre), s. f. – Ghiveci, vas de flori. – Mr. glastră. Ngr. γλάστρα (DAR). Vezi definitia »
LUÉTĂ, luete, s. f. (Anat.) Omușor. [Pr.: lu-e-] – Din fr. luette. Vezi definitia »
CULMINÁNȚĂ s. f. culminare. (< fr. culminance) Vezi definitia »
PLOCÁTĂ s. f. v. pocladă. Vezi definitia »