CAȘCAVÁL, cașcaváluri, s. n. ~ (din it. cacio cavallo [< cavallo = o anumită formă (9) folosită la producerea brânzei], dialectal cascavallo, pe filieră orientală [ngr. kaskaváli, tc. kașkaval]) Vezi definitia »

cahál (-le), s. n. – Comunitate evreiască. Ebr. qahal (sec. XIX). Vezi definitia »

CINOCEFÁL s. m. maimuță africană cu cap alungit, ca al unui câine. (< fr. cynocéphale, lat. cynocephalus) Vezi definitia »

MORÁL, -Ă I. adj. 1. conform principiilor moralei. ◊ din care se trage o învățătură, didactic. 2. referitor la psihic, spirit sau intelect, intelectual, spiritual. II. s. n. 1. ansamblul facultăților psihice, spirituale. 2. stare de spirit. ◊ curaj. (< lat. moralis, fr. moral) Vezi definitia »

Animal de rasa Vezi definitia »