EGIPTOLOGÍE s. f. ramură a orientalisticii care studiază istoria și cultura Egiptului antic. (< fr. égyptologie) Vezi definitia »

BIBLIOGRAFÍE s.f. 1. Disciplină care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al edițiilor operelor etc. 2. Listă (cu indicații asupra titlului, anului și locului tipăriturii) a scrierilor care se referă la o anumită problemă; material informativ asupra unei probleme. ♦ totalitatea operelor unui autor. 3. Listă, publicație (periodică) care cuprinde titluri recent apărute. [Gen. -iei. / fr. bibliographie, cf. gr. biblion – carte, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

OTÁRIE, otarii, s. f. Mamifer carnivor din Oceanul Pacific, asemănător cu foca (Otaria jubata). – Din fr. otarie. Vezi definitia »

HELIOZINCOGRAFÍE s. f. procedeu de reproducere a hărților și a desenelor constând în trecerea desenului pe o placă de zinc granulat. (< fr. héliozincographie) Vezi definitia »

FIZIOGNOMONÍE s. f. Tendință de a determina caracterul omului după înfățișarea lui fizică, îndeosebi după fizionomia lui. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiognomonie. Vezi definitia »