Definita cuvantului epigeneză
EPIGENÉZĂ s.f. 1. (Biol.) Concepție evoluționistă care arată că în cursul dezvoltării embrionare au loc o serie de transformări succesive ale oului fecundat. 2. (Geol.) Proces de depunere a mineralelor după formarea rocilor în care sunt cuprinse. [< fr. épigenèse, cf. gr. epi – după, genesis – naștere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu epigeneză
daravelă, daravele s. f. penis. Vezi definitia »
BÓTCĂ, botce, s. f. (Reg.) Celulă specială de fagure în care se dezvoltă matca. – Et. nec. Vezi definitia »
GANGLIONÍTĂ s. f. inflamație a unui ganglion. (< fr. ganglionite) Vezi definitia »
LAGÉNĂ s.f. 1. Vas antic cu gâtul strâmt, în care se păstra vinul. 2. Mică prelungire a sacului la pești, care constituie în scara evolutivă începutul viitorului melc al urechii interne de la vertebratele superioare. [< lat. lagena, cf. fr. lagène]. Vezi definitia »
VARÁNGĂ s.f. (Mar.) Grindă transversală a fundului unei nave. [< fr. varangue]. Vezi definitia »