LEOÁRBĂ, leoarbe, s. f. (Reg.; depr.) Gură (ca organ al vorbirii). – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

AMNIOTÍTĂ s. f. inflamație a amniosului. (< fr. amniotite) Vezi definitia »

ACULEÁTĂ, aculeate, s.f. – V. aculeat (2) [DEX'98] Vezi definitia »

HEMATONEFRÓZĂ s. f. acumulare de sânge în bazinet și rinichi. (< fr. hématonéphrose) Vezi definitia »

báștină (-ni), s. f. – Proprietate moștenită (spre deosebire de bunurile dobîndite). – Mr. bașnă. Cuvînt rom. presupune un sl. *baština, de la bašta „tată” (DAR), de unde trebuie să provină și bg. baštin „patrimonial”, baštinija „patrie”, sb. baština „proprietate”, alb. baštinë. Totuși, Miklosich, Slaw. Elem., 14; Alb. Forsch., I, 15; și Fremdw., 77, consideră cuvîntul străin în sl. – Der. băștinaș, s. m. (autohton, indigen). Vezi definitia »