MANDÓLĂ/MANDÓRĂ s. f. 1. vechi instrument cu coarde ciupite, provenit din lăută. 2. variantă a mandolinei. (< it. mandola) Vezi definitia »

DIMPOTRÍVĂ, adj. invar., adv. 1. Adj. invar. Din față, din partea cealaltă, de dincolo; opus. ♦ Fig. Potrivnic, neprielnic, nefavorabil. 2. adv. Din contra; cu totul altfel; invers. 3. adv. (Rar) Față în față. – De + împotrivă. Vezi definitia »

EXERÉZĂ s. f. ablațiune (1). (< fr. exérèse) Vezi definitia »

BÁSNĂ, basne, s. f. (Înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din scr. basna. Cf. bg. basnea. Vezi definitia »

uteránță s.f. 1. exces în vorbire sau în comportament. 2. lucru excesiv, exagerat; extremitate [engl. utterance] Vezi definitia »