MATURITÁTE s. f. Stare de deplină dezvoltare (fizică și intelectuală); calitatea de a fi matur; p. ext. perioadă din viața omului între tinerețe și bătrânețe. ♦ (Biol.) Stare de dezvoltare deplină a unui organ sau a unui organism întreg. ♦ Stare de deplină dezvoltare a unui fruct; coacere. ♦ Fig. Stadiu înaintat de experiență, de însușire a cunoștințelor; seriozitate, profunzime (determinată de vârstă, de experiență). ◊ (Ieșit din uz) Examen de maturitate = bacalaureat. – Din fr. maturité, lat. maturitas, -atis. Vezi definitia »

QUIDDITÁTE s. f. (Fil.) Concept aristotelian care desemnează substanța formală, cauza primă a obiectului, esența acestuia. [Pr.: cvi-di-] – Din lat. quidditas, -atis, fr. quiddité. Vezi definitia »

INDIGNITÁTE s. f. lipsă de demnitate; nemernicie. (< fr. indignité, lat. indignitas) Vezi definitia »

SALINITÁTE s. f. Conținutul în săruri al unei ape sau al unui sol. – Din fr. salinité. Vezi definitia »

SUPRAPONDERABILITÁTE s. f. stare a unui corp de a avea o greutate mai mare, ca urmare a unei forțe gravitaționale sporite. (< supra¹- + ponderabilitate) Vezi definitia »