BIOACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la bioacustică. II. s. f. ramură a biofizicii care studiază sunetele emise de animale în diverse împrejurări. (< germ. Bioaqustik, engl. bioacustics) Vezi definitia »

MAGNETOHIDRODINÁMIC, -Ă I. adj. referitor la magnetohidrodinamică. ♦ generator ~ = generator electric care transformă direct în energie electrică energia termică a unui fluid fierbinte ionizat, supus acțiunii unui câmp magnetic. II. s. f. ramură a fizicii care studiază comportarea fluidelor ce devin conductori sau a plasmei în prezența unui câmp magnetic; magnetodinamică. (< fr. magnétohydrodynamique) Vezi definitia »

AUTOGNÓZIC, -Ă adj. Referitor la autognoză. [< fr. autognostique]. Vezi definitia »

SCINTIGRÁFIC, -Ă, scintigrafici, -ce, adj. (Med.) Care este obținut prin scintigrafie, de scintigrafie. – Din engl. scintigraphic. Vezi definitia »

GEOTRÓPIC, -Ă, geotropici, -ce, adj. (Biol.) Referitor la geotropism. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géotropique. Vezi definitia »