TRĂDĂTÓR, -OÁRE, trădători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care trădează. – Trăda + suf. -ător. Vezi definitia »

PROMIȚĂTÓR, -OÁRE adj. Care îndreptățește o speranță, care promite (2). [< promite + -(ă)tor]. Vezi definitia »

GLADIATÓR s. m. (în Roma antică) luptător (sclav, prizonier sau criminal) în spectacolele publice, care lupta în arenă cu alt gladiator sau cu fiare sălbatice. (< fr. gladiateur, lat. gladiator) Vezi definitia »

GRESÓR, (1) gresoare, s. n., (2) gresori, s. m. 1. S. n. Dispozitiv al unei mașini care servește la gresaj; ungător. 2. S. m. Muncitor care efectuează operații de gresare. – Din fr. graisseur. Vezi definitia »

COPIATÓR, -OÁRE I. adj. copiativ. II. s. n. aparat de copiat; xerox. (< copia + -tor) Vezi definitia »