Definita cuvantului explicație
EXPLICÁȚIE s.f. 1. Explicare; lămurire (a ceea ce este neînțeles, obscur), clarificare a unei chestiuni. ◊ A cere explicații (cuiva) = a cere (cuiva) socoteală; a avea o explicație cu cineva = a discuta cu cineva în vederea evitării unui diferend. 2. Cauză. [Gen. -iei, var. esplicație, esplicațiune, explicațiune s.f. / < fr. explication, lat. explicatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu explicație
HAPLOLOGÍE s. f. suprimare a unei silabe prin disimilație totală. (< fr. haplologie) Vezi definitia »
POLEMOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază cauzele războaielor, diferitele forme sub care se manifestă războiul ca fenomen social, funcțiunile și efectele sale, cu scopul de a trage concluzii asupra evitării războaielor. [Ge. -iei. / < fr. polémologie, cf. gr. polemos – război, logos – știință]. Vezi definitia »
DISCRAZÍE s. f. 1. tulburare în compoziția și reacțiile diferitelor umori ale organismului. ◊ tulburare în coagularea sângelui. 2. constituție (organică) dificilă; temperament dificil, rău. (< fr. dyscrasie) Vezi definitia »
cerceléie s.f. pl. (reg.) mânerele, ivărele ușii. Vezi definitia »
socríe, socríi, s.f. 1. (pop.) soacră. 2. (înv. și reg.) faptul de a deveni soacră sau socru (la nuntă); starea de soacră sau de socru; socreală. 3. (reg.; la pl.) daruri pe care le primesc rudele mirelui de la rudele miresei. Vezi definitia »