HEPATÓM s. n. tumoare hepatică (malignă). (< fr. hépatome) Vezi definitia »

MÓLCOM, -Ă, molcomi, -e, adj. (Adesea adverbial) Fără violență sau intensitate; liniștit, lin, domol, potolit. ◊ Expr. (Adverbial) A tăcea molcom = a păstra tăcere completă, a nu spune nimic. A sta (sau a ședea) molcom = a sta (sau a ședea) nemișcat, liniștit. ♦ Pașnic, blând, potolit. [Var.: mólcum, -ă, múlcom, -ă, adj.] – Din bg. mŭlkom. Vezi definitia »

HIPERATÓM s. m. atom instabil, în care unul dintre nuclee este înlocuit, pentru un timp extrem de scurt, cu un hiperon. (< hiper- + atom) Vezi definitia »

Om cu capu mare care a bruiat sistemele nasa =)) Vezi definitia »

GENÓM s.n. (Biol.) Totalitatea particularităților ereditare prezente în nucleul celular; (p. restr.) grupul cromozomilor. [< fr. génome]. Vezi definitia »