FINÍȚIE s.f. (Franțuzism) Finisare. [< fr. finition]. Vezi definitia »

SPLENOPATÍE s. f. denumire generică pentru bolile splinei. (< fr. splénopathie) Vezi definitia »

PRONÁȚIE s.f. 1. Mișcare de rotație a antebrațului și a mâinii, astfel încât degetul mare se apropie de corp. 2. Poziție aplecată. [Gen. -iei. / < fr. pronation, cf. lat. pronatio < pronare – a se închina la zeii pământului]. Vezi definitia »

TROPÍE s.f. (Liv.) Tropism. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „mișcare”, „tendință de mișcare într-o anumită direcție”; „transformare”. [Gen. -iei. / < fr. tropie, it. tropia, cf. gr. tropia < tropein – a (se) întoarce, a (se) răsuci]. Vezi definitia »

PALINOLOGÍE s. f. Ramură a botanicii care studiază polenul și sporii. – Din fr. palynologie. Vezi definitia »