Definita cuvantului exclamație
EXCLAMÁȚIE s.f. Cuvânt, propoziție sau frază rostită într-un anumit fel, cu o anumită modulație, prin care se exteriorizează o emoție, un sentiment; strigăt. [Gen. -iei, var. exclamațiune s.f. / cf. fr. exclamation, lat. exclamatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu exclamație
POLNOGLASÍE s. f. Fenomen lingvistic caracteristic limbilor slave de est, care constă în prezența grupurilor de sunete „oro”, „olo”, „ere” între consoane, corespunzând grupurilor „ra”, „la”, „re”, „le” din vechea slavă. – Din rus. polnoglasie. Vezi definitia »
iscușénie s.f. (înv.) 1. ispită, tentație. 2. cercetare, iscodire. Vezi definitia »
OBLÁȚIE s.f. (Rar) Dar, ofrandă. ♦ Moment în slujba catolică. [Gen. -iei, var. oblațiune s.f. / < lat. oblatio, fr. oblation]. Vezi definitia »
țigríe s.f. (reg.) mulțime, desime. Vezi definitia »
EURICEFALÍE s. f. malformație congenitală având existența unui craniu cu diametru lateral foarte mare. (< fr. eurycéphalie) Vezi definitia »