zăpușitór (pop.) adj. m., pl. zăpușitóri; f. sg. și pl. zapașitoáre Vezi definitia »

PRECORÉCTOR s. m. cel care face precorectură. (< pre- + corector) Vezi definitia »

GRĂITÓR¹, grăitori, s. m. (Reg.) Vornicel. – Din grăi + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

SECUTÓR s. m. (ant.) gladiator înarmat numai cu sabie și scut, care se lupta cu un alt gladiator înarmat cu un trident și cu o plasă. (< lat. secutor) Vezi definitia »

MONOPOLIZATÓR, -OÁRE adj. Care monopolizează (1); acaparator. [Cf. fr. monopolisateur]. Vezi definitia »