Definita cuvantului existențialism
EXISTENȚIALÍSM s.n. Curent filozofic idealist contemporan, generat de criza societății burgheze și reprezentat prin mai multe direcții, care au în comun propagarea unei concepții tragice asupra existenței, preconizarea utopică a dobândirii libertății, a ființării „autentice”, prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice. [Pron. eg-zis-ten-ți-a-. / cf. germ. Existentialismus, fr. existentialisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu existențialism
BUCOLÍSM s.n. (Liv.) Caracter bucolic. [< bucoli(c) + -ism]. Vezi definitia »
LASSALLEANÍSM s. n. curent în mișcarea muncitorească din Germania, care, admițând posibilitatea transformării pașnice a capitalismului în socialism cu ajutorul unor cooperative sprijinite de stat, propovăduia înlocuirea luptei revoluționare prin lupta pentru vot universal și prin activitatea parlamentară pașnică. (< germ. Lassalleanismus) Vezi definitia »
BANDITÍSM, banditisme, s. n. Atitudine, comportare, faptă de bandit; tâlhărie. – Din fr. banditisme. Vezi definitia »
MATEMATÍSM s. n. doctrină filozofică potrivit căreia matematicile sesizează însăși esența lucrurilor, a lumii. (< fr. mathématisme) Vezi definitia »
OMEOMORFÍSM s. n. V. homeomorfism. Vezi definitia »