INDIVIZIÚNE s. f. (Jur.) Drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane îl au pe cote-părți, asupra unor bunuri privite ca o totalitate nedivizată. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. indivision. Vezi definitia »

PREVARICAȚIÚNE s. f. abatere de la îndatoririle de serviciu, abuz comis de un funcționar în exercițiul funcțiunii. ◊ trădare a unei cauze, a unor interese care ar trebui apărate. (< fr. prévarication, lat. praevaricatio) Vezi definitia »

ARTICULAȚIÚNE s.f. v. articulație. Vezi definitia »

CONVOLUȚIÚNE s.f. v. convoluție. Vezi definitia »

OSTENTAȚIÚNE s. f. v. ostentație. Vezi definitia »