PLENITÚDINE s. f. Dezvoltare completă, integrală; deplinătate, totalitate; p. ext. desăvârșire. ◊ Plenitudine vocalică = perceptibilitate sau audibilitate a unei vocale, putere sonoră a unei vocale. – Din fr. plénitude, lat. plenitudo, -inis. Vezi definitia »

supărăciúne, supărăciúni, s.f. 1. (înv.) agasare, enervare, iritare, nervozitate. 2. (reg.) boală a oilor, toamna, manifestată prin crăparea copitelor din cauza ploilor. Vezi definitia »

a-i pune (cuiva) belciug expr. 1. a lovi (pe cineva) peste gură. 2. (glum. – d. femei) a se mărita (cu cineva), a lua de bărbat (pe cineva). Vezi definitia »

SEA-LINE SI-LÁIN/ s. f. canalizare sub apă care permite încărcarea și descărcarea în plină mare sau în rada unui port a produselor petroliere. (< engl. sea-line) Vezi definitia »

nemțoáne s.f. (reg.) 1. femeie de la oraș; doamnă. 2. condurul-doamnei. Vezi definitia »