ELECTROCALÓRIC, -Ă adj. Referitor la căldura produsă sau absorbită în conductoare prin trecerea curentului electric. [Cf. fr. électro-calorique]. Vezi definitia »

MAGNETOTELÚRIC, -Ă, magnetotelurici, -ce, adj. (Despre metode de prospectare geologică) Care identifică zăcăminte pe baza câmpurilor magnetice ale Pământului. – Din engl. magnetotelluric. Vezi definitia »

CRETÁCIC, -Ă, cretacici, -e, adj., s.n. (Din) ultima perioadă a mezozoicului, care succedă jurasicului, cu depuneri masive de calcar; cretaceu (II). (din germ. Kretazisch) Vezi definitia »

POSTTÓNIC, -Ă, posttonice, adj. (Lingv.: despre silabe sau sunete) Care urmează după o silabă sau după o vocală accentuată. – Din fr. posttonique. Vezi definitia »

AUTOCÉNTRIC, -Ă adj. (despre bolnavi) care își concentrează gândurile, sentimentele, acțiunile asupra propriei persoane. (< auto¹- + centric) Vezi definitia »