SUBSTRÁT, substraturi, s. n. 1. (Fil.) Bază materială a diferitelor proprietăți ale unui obiect; bază materială unității, a omogenității diferitelor obiecte; p. ext. conținut. 2. Strat peste care s-a așezat alt strat. ♦ (Cu sens colectiv) Elemente pătrunse într-o limbă din limba populației autohtone care a adoptat-o, părăsindu-și limba proprie în urma unei cuceriri, a unei migrațiuni sau a unei colonizări. 3. Substanță chimică asupra căreia acționează un ferment. 4. Fig. Motiv, cauză adevărată (dar ascunsă) a unei acțiuni, a unei întâmplări, a unei porniri etc. – Din fr. substrat, lat. substratum. Vezi definitia »

TUMEFIÁT, -Ă, tumefiați, -te, adj. (Despre țesuturi) Care are o tumefacție; umflat. [Pr.: -fi-at] – V. tumefia. Vezi definitia »

suveicát, suveicátă, adj. (reg.) 1. (despre pânză) care este țesut în urzeală de bumbac sau cu fir metalic. 2. (despre oameni) care este subțire și sprinten. Vezi definitia »

CALAMITÁT, -Ă adj. (Liv.) Care a suferit de pe urma unei calamități naturale. [< calamita]. Vezi definitia »

PURISÁT adj. v. purisa. [DAR] Vezi definitia »