Definita cuvantului punctator
PUNCTATÓR, punctatoare, s. n. Unealtă de oțel cu vârf conic ascuțit, cu ajutorul căreia se trasează (prin lovirea cu ciocanul) pe diverse piese metalice reperele unei perforații ulterioare. – Puncta + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu punctator
Încărcător frontal. Vezi definitia »
pomenitór, pomenitoáre, s.m. și f. (înv.) 1. (s.m.; în expr.) pomenitor de rău = calomniator, clevetitor, defăimător. 2. (s.m.) cronicar. 3. (s.f.) memorie; menționare. Vezi definitia »
BĂTĂTÓR2, -OARE, bătători, -oare, adj. (În expr.) Bătător la ochi = care atrage atenția; izbitor. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ător. Vezi definitia »
SCINTILATÓR, scintilatoare, s. n. (Fiz.) Substanță în masa căreia se produc scintilații sub acțiunea razelor radioactive. – Din fr. scintillateur. Vezi definitia »
POLARIZATÓR, -OÁRE adj. Care polarizează. [Cf. fr. polarisateur]. Vezi definitia »