ATAXOPARAPLEGÍE s. f. combinare a ataxiei cu paralizia, ca urmare a leziunii simultane a coloanelor posterioare și laterale ale măduvei spinării. (< fr. ataxoparaplégie) Vezi definitia »

ORTODIAGRAFÍE s. f. procedeu radioscopic de punere în evidență a poziției și dimensiunilor reale ale organelor. (< fr. orthodiagraphie) Vezi definitia »

ploscoáie s.f. (reg.) ploscoană. Vezi definitia »

DISOSMÍE s.f. (Med.) Pierdere sau slăbire a simțului olfactiv. [Gen. -iei. / < fr. dysosmie, cf. gr. dys – dificil, osme – miros]. Vezi definitia »

acalazíe s.f. incapacitate a musculaturii netede a tubului digestiv, în stare de spasm de a se relaxa. (< fr. achalasie) Vezi definitia »