DOCTORÍ, doctoresc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav. 2. Refl. A se vindeca. [Var.: (pop.) doftorí vb. IV.] – Din doctor. Vezi definitia »

ÎNRÂURÍ, înrâuresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a influența. – Cf. fr. influer, influence, germ. beeinflussen. Vezi definitia »

DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1.. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a ține, a râvni, a năzui la ceva. ◊ Expr. A fi de dorit= a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface. ♦ A avea intenția; a vrea. Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare. 3. A simți o atracție erotică. 4. A ura cuiva ceva. – Din dor. Vezi definitia »

nicăiéri adv. – În nici o parte, niciunde. – Var. (înv.) necăire(a), nicăi(u)re(a). Mr. necal’urea, megl. nicăl’ura. Lat. nĕc urmat de o combinație de tipul *alibi volet, cf. aiurea. După Pușcariu 1178 și Pascu, I, 33, din nec aliuba. Vezi definitia »

INSUSIRI Vezi definitia »