OSTENSÍV, -Ă, ostensívi, -e, adj. Care caută a se arăta, a se remarca; care nu se ascunde. (< fr. ostensiv) Vezi definitia »

ALUZÍV, -Ă adj. Care face aluzie; cu aluzii. [< fr. allusif]. Vezi definitia »

REVOLUTÍV, -Ă, revolutivi, -e, adj. Care se referă la mișcarea unui astru. – Din fr. révolutif. Vezi definitia »

RADIOACTIV, -Ă, radioactivi, -e, adj. 1. (Despre elemente) Care prezintă radioactivitate. 2. Referitor la radioactivitate. (din fr. radioactif, germ. radioaktiv) Vezi definitia »

CONTRASTÍV, -Ă adj. care pune în evidență, accentuează un contrast. ♦ (lingv.) analiză ~ ă = metodă care explică fenomenele lingvistice prin analiza diferențelor dintre limbi sau dintre situațiile apărute în aceeași limbă; gramatică ~ă = gramatică bazată pe analiza contrastivă. (< engl. contrastive, fr. contrastif) Vezi definitia »