CARÉNĂ s.f. 1. Partea din corpul navei care stă sub apă. ♦ Volumul de apă dislocat de un plutitor sau de o navă. 2. Porțiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, care ia naștere prin unirea celor două petale inferioare. 3. Ieșitură a unui organ sau a unui os. 4. Creasta osului stern la păsări. [Pl. -ne. / < fr. carène, it. carena]. Vezi definitia »

SLUGULÍȚĂ, slugulițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui slugă; sluguță. – Slugă + suf. -uliță. Vezi definitia »

FALÉZĂ s. f. mal înalt și abrupt format prin acțiunea de eroziune a valurilor de-a lungul țărmurilor marine. ◊ fâșie îngustă de pământ, special amenajată pe malul mării pentru plimbare. (< fr. falaise) Vezi definitia »

ARÉNĂ² s. f. hidrocarbură care conține unul sau mai multe nuclee benzenice în moleculă; hidrocarbură aromatică. (< fr. arène) Vezi definitia »

SPERMATOGENÉZĂ s. f. proces de formare și maturare a gameților masculi din spermatogonii. (< fr. spermatogenèse) Vezi definitia »