Definita cuvantului final
FINÁL, -Ă adj. 1. De (la) sfârșit. 2. Care arată, exprimă scopul. ♦ Propoziție finală (și s.f.) = propoziție circumstanțială care exprimă scopul acțiunii din propoziția regentă; conjuncție finală = conjuncție care introduce o propoziție finală. // s.n. Încheiere, sfârșit (al unei opere, al unei lucrări, al unei întâmplări). ♦ Ultima parte a unui concert, a unei simfonii etc. 2. V. finală (2). [Cf. lat. finalis, fr. final, it. finale].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu final
EXTRANATURÁL, -Ă adj. (Liv.) Din afara legilor naturii. [Cf. it. extranaturale]. Vezi definitia »
UNCIÁL, -Ă adj. (Despre scrieri) Cu unciale. [Pron. -ci-al. / < lat. uncialis, fr. oncial]. Vezi definitia »
TRANSSEXUÁL, -Ă, transsexuali, -e, adj. (Biol.) Referitor la trecerea de la un sex la altul. [Pr.: -xu-al] – Din fr. transsexuel, engl. transsexual. Vezi definitia »
CHINTESENȚIÁL, -Ă adj. referitor la chintesență. (< chintesență + -ial) Vezi definitia »
LEXICÁL, -Ă adj. referitor la lexic. (< fr. lexical) Vezi definitia »