șipóc¹, s.n. (înv.) metal rar, asemănător cu platina, cu care realizează aliaje; rodiu. Vezi definitia »

NĂPÂRSTÓC, -OÁCĂ, năpârstoci, -oace, subst. 1. S. n. (Pop.) Degetar (folosit la cusut). 2. S. m. și f. (Fam.) Epitet dat unui copil (mic). ♦ (Peior.) Persoană mică de statură; fig. om neajutorat, neputincios. – Din bg. naprăstok. Vezi definitia »

PRORÓC, proroci, s. m. Interpret al voinței lui Dumnezeu, capabil să prezică viitorul; p. gener. persoană care are previziunea evenimentelor viitoare; profet. [Var.: prooróc s. m.] – Din sl. prorokŭ. Vezi definitia »

bocióc (-ci), s. m. – Corimb, inflorescență în umbrelă. – Var. bocioacă, bociolie. Mag. bucok „biluță” (DAR). Se folosește în Trans. de Nord. Vezi definitia »

cârcióc (cârciócuri), s. n. – Chichiță, tertip, cursă. – Var. cîrciog. Rus. kručjok (Scheludko, BA, I, 161; Bogrea, Dacor., IV, 856). – Der. cîrciogar (var. cîrciocar, cîrciobar, cîrciobaș, cîrciogaș, corciobar etc.), s. m. (certăreț, scandalagiu); cîrciocos, adj. (complicat, încurcat); cîrciogăresc, adj. (avocățesc); cîrciogărie, s. f. (subterfugiu, încurcătură). Vezi definitia »