Definita cuvantului florentin
FLORENTÍN, Ă adj. Stil florentin = stil arhitectonic rezultat din combinarea proporțiilor mari și severe ale stilului antic cu eleganța stilurilor bizantin și roman; pălărie florentină (și s.f.) = pălărie (din împletitură de pai) cu boruri largi și împodobită cu flori. [< it. fiorentini, cf. Florența – oraș în Italia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu florentin
ráftin s.n. (reg.) parte a unei construcții (de deasupra sau a temeliei). Vezi definitia »
DEBREȚÍN, debrețini, s. m. Cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de circa 10 cm. – Din germ. Debreziner. Vezi definitia »
BULÍN s. n. v. bulină. Vezi definitia »
GREGHETÍN, greghetini, s. m. Plantă erbacee perenă cu frunze palmate și lobate, cu flori mari, albastre, liliachii sau albe (Geranium pratense). – Et. nec. Vezi definitia »
IÉFTIN, -Ă, ieftini, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care are un preț (relativ) mic, care nu costă scump; convenabil. ◊ Expr. (Adverbial) A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase sau neplăceri (prea mari). 2. Fig. Lipsit de originalitate; comun, banal; trivial. Glumă ieftină. [Var.: iéften, -ă adj.] – Din ngr. efthinós. Vezi definitia »