Definita cuvantului fluctuație
FLUCTUÁȚIE s.f. Fluctuare; oscilație, schimbare. ♦ Variație, variere, nestabilitate. [Gen. -iei, var. fluctuațiune s.f. / cf. fr. fluctuation, lat. fluctuatio < fluctuare – a pluti].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fluctuație
AUTOTIPÍE, (2) autotipii, s. f. 1. Procedeu de executare a unui clișeu zincografic care redă nuanțele de umbră și lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi. 2. Clișeu obținut prin autotipie (1). [Pr.: a-u-] – Din fr. autotypie. Vezi definitia »
INTERATRÁCȚIE s. f. (Biol.) Atracție reciprocă. – Din fr. interattraction. Vezi definitia »
TROMBOPATÍE, trombopatii, s. f. (Med.) Predispoziție de a face tromboză. – Din fr. thrombopathie. Vezi definitia »
DUIOȘÍE, duioșii, s. f. 1. Simțire gingașă, delicată, pornită din inimă; gingășie. 2. Melancolie, tristețe, jale. [Pr.: -du-io-] – Duios + suf. -ie. Vezi definitia »
DOMESNICÍE s. f. v. dumesnicie. Vezi definitia »