ROMANÍST, -Ă s. m. f. 1. specialist în romanistică. 2. specialist în dreptul roman. 3. denumire dată pictorilor flamanzi din sec. XVI care au lucrat la Roma, imitând pictura maeștrilor Renașterii italiene. (< fr. romaniste, germ. Romanist) Vezi definitia »

GEST, gesturi, s. n. 1. Mișcare a mâinii, a capului etc. care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori vorbele sau dând mai multă expresivitate vorbirii. 2. Faptă sau purtare dictată de un anumit scop, de anumite interese, având o anumită semnificație etc. – Din fr. geste, lat. gestus. Vezi definitia »

BLAST²(O)-, -BLÁST elem. „germen”, „embrion”. (< fr. blasti/o/-, -blaste, cf. gr. blastos) Vezi definitia »

ADĂPÓST, adăposturi, s. n. Loc ferit; construcție făcută ca să apere de intemperii, de primejdii etc.; p. gener. orice loc unde se adăpostește cineva. ◊ Adăpost (antiaerian) = loc amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. ♦ Ocrotire. A da cuiva adăpost. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) la adăpost de... = a (se) adăposti; fig. a preveni un neajuns. – Lat. ad appos(i)tum sau ad depos(i)tum. Vezi definitia »

NOMENCLATURÍST, -Ă, nomenclaturiști, -iste, s.m. și f. Persoană care face parte din nomenclatură. – Nomenclatură + suf. -ist. Vezi definitia »