VEGETÁȚIE s. f. 1. creștere, dezvoltare a plantelor; totalitatea funcțiilor care permit dezvoltarea unei plante. 2. totalitatea plantelor și a fitocenozelor care populează un anumit teritoriu. 3. (med.; pl.) excrescențe patologice care se formează la suprafața unui organ. (< fr. végétation, lat. vegetatio) Vezi definitia »

OSTEOLOGÍE s.f. (Biol.) Disciplină care studiază oasele. [Gen. -iei. / < fr. ostéologie, cf. gr. osteon – os, logos – studiu]. Vezi definitia »

HIPSOTERAPÍE, hipsoterapii, s. f. (Med.) Tratarea unor boli prin folosirea climatului de altitudine. – Din fr. hypsothérapie. Vezi definitia »

reactie de intoleranta la anumite medicamente, mancaruri Vezi definitia »

HETEROGAMÍE, heterogamii, s. f. Formă de înmulțire sexuală prin unirea a doi gameți diferiți ca formă, mărime și structură; anizogamie. – Din fr. hétérogamie. Vezi definitia »